Considerat pe vremuri condiment, zahărul a devenit într-un timp destul de scurt un ingredient omniprezent în alimente. Cunoscând slăbiciunea oamenilor pentru gustul dulce, industria alimentară a introdus zahărul în cele mai neaşteptate alimente: pâine, mezeluri, sosuri, muştar, murături, produse fast-food, snack-uri, băuturi răcoritoare sau alcoolice, produse de panificaţie, condimente, produse lactate. „Zahărul îmbunătăţeşte şi intensifică gustul oricărui produs. După câteva minute de contact cu un aliment, papilele gustative nu-i mai sesizează gustul, dar în prezenţa zahărului, ele devin din nou sensibile. Cu alte cuvinte, zahărul este un potenţiator de gust, deoarece permite percepţia celorlalte gusturi“, spune Mihaela Bilic, medic nutriţionist.    


Zahărul cere zahăr


Consumul de zahăr duce la o creştere bruscă a glicemiei care determină eliberarea de insulină din pancreas. Insulina scade glicemia şi depozitează glucoza sub formă de grăsime în celulele adipoase. Cu cât se descarcă mai multă insulină, cu atât glicemia va scădea mai rapid, ducând la nevoia unui nou aport de glucide, adică poftă de dulciuri. Variaţiile glucozei din sânge determină pierderea controlului asupra adevăratei senzaţii de foame şi determină apariţia senzaţiei de leşin din cauza poftei de dulce. Un produs bogat în zahăr consumat izolat, în afara meselor, provoacă o creştere puternică a glicemiei, urmată apoi de nevoia unui nou consum.

„Nicio formă de zahăr nu este „mai sănătoasă“ decât zahărul alb rafinat. Aceleaşi două molecule de glucoză şi fructoză există în toţi agenţii de îndulcire: zahăr alb, brun, brut, invertit, melasă sau miere, sirop de trestie de zahăr, de arţar sau de porumb. Niciuna dintre aceste substanţe nu are calităţi nutritive superioare, în afară de aportul caloric semnificativ“, explică Mihaela Bilic.


Otrava dulce


Zahărul este principalul responsabil pentru pierderea controlului alimentar, fiind considerat un drog. Indiferent de sursă sau culoare este un glucid rapid care conţine doar calorii goale şi nicio substanţă nutritivă. Organismul nu are nevoie de el, iar efectele sale sunt 100% negative:

•Predispune la obezitate, diabet de tip 2 şi dislipidemii (creşterea colesterolului şi a trigliceridelor).

•Favorizează acţiunea radicalilor liberi responsabili de procesele oxidative şi de îmbătrânirea prematură

•Favorizează acneea şi problemele dermatologice

•Creează stare de agitaţie şi hiperativitate

•Conduce la apariţia bolilor cardiovasculare

•Favorizează tulburările de comportament alimentar la adulţi şi la copii

•Cauzează apariţia cariilor şi afecţiunile gingiilor

•Accentuează şi agravează celulita

•Dureri de cap

•Induce stare de oboseală permanentă, incapacitate de concentrare

•Apatie, lipsă de energie şi de vitalitate

Copiii trebuie feriţi de contactul cu zahărul de la cele mai mici vârste, deoarece preferinţele alimentare de mai târziu de formează în copilărie. Contrar convingerii generale, copiii nu au nevoie de ciocolată şi dulciuri pentru a se dezvolta armonios, iar zahărul nu îi face mai deştepţi şi nu le aduce o dovadă de iubire. „Zahărul este un produs inutil în alimentaţia umană şi dacă adulţii doresc să-l consume este strict pentru plăcerea personală şi pe propria răspundere, dar la copii trebuie interzis cu desăvârşire“, declară Mihaela Bilic.