Pe 06 ianuarie – Boboteaza – Botezul Domnului

En 6 de enero , la iglesia Ortodoxa celebra el bautizo de Jesu Cristo, o Boboteaza. Esto día marca el fin de las fiestas dedicadas a Navidad y al Año Nuevo.

La tradición

La Biblia habla de Ioan El Bautista, considerado el abre caminos de Jesu Cristo, que habla de la llegada del Señor, aconsejando a los judíos a pasar a la religión. La vestimenta de Ioan era muy simple, hecha de pelo de camello;    llevaba una cinta de cuero alrededor de la cintura y comiya saltamontes y miel de abejas salvajes. Los iconos han guardado a lo largo de los años esta imagen, enseñando lo a El Bautista como un ermitaño con pelo largo y barba áspera. teniéndolo en cuenta como un profeta, los habitantes de Herusalem y de todo el país de Judios, se reunían alrededor de el para escucharle las palabras y en especial para ser bautizados de el en el Rio Jordano.

Ioan le pide, antes de ser bautizados, que digan los pecados para que se les perdone, diciendole que el los bautiza solo con agua, pero el que va a venir después de el (Jesus Cristos ) los va ha bautizar con espíritu Santo y con fuego. Ioan dice que aquel es mucho mas grande y mas poderoso que el.

Sfânta Evanghelie ne povestește că și Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica păcatul lumii”. Și, ieșind Iisus din apa Iordanului, „cerurile s-au deschis și Duhul lui Dumnezeu s-a vărsat pogorându-se ca un porumbel și venind peste El. Și glas din ceruri zicand: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit”.

Boboteaza este deci una dintre cele mai importante sărbători ale anului pentru creștini. De obicei, în această perioadă este foarte frig în România, de aceea este des folosită expresia „gerul Bobotezei”. Poporul român a păstrat multe tradiții în legatură cu această zi. De exemplu, în localitățile așezate pe malul unui râu, pe malul Dunării sau chiar pe țărmul mării, se obișnuiește că preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar înghețată, după care sar câțiva flacăi curajoși pentru a o aduce înapoi. În toate bisericile ortodoxe, preoții fac agheasmă (apă sfințită), cu care “botează” apele, oamenii, animalele și casele.

În tradiția românească

În tradiția populară românească, Boboteaza este și o sărbătoare dedicată purificării naturii, și mai ales a apelor, de forțele râului. Acum se colinda, se prevestește cum va fi vremea în noul an, sau cum va fi recolta. Se crede ca în aceste zile animalele vorbesc, capătând puteri neobișnuite. Peste obiceiurile creștine ortodoxe de sfințire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus și multe practici păgane, cum ar fi afumarea grajdurilor și a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe camp sau colindele însoțite de tot felul de strigături și zgomote. Toate acestea au în general un rol de curațire și de îndepartare a răului. Tradiția ortodoxă cere ca acum să se mănânce piftie și grâu fiert și să se bea vin roșu.

Acest articol conţine materiale din Wikipedia sub licenţă gratuită GNU.